Puţini români au auzit probabil de rezervaţia naturală “Mlaştina Moșoroasa”, de lângă staţiunea Băile Olăneşti, singurul loc din județul Vâlcea și unul dintre rarele din țară unde crește o plantă carnivoră – “Drosera”, cunoscută localnicilor sub numele de “Roua cerului”. Autorităţile locale spun însă că nu este uşor să ajungi în această zonă, puţine persoane cunoscând traseul de o frumuseţe aparte. CANCAN.RO, SITE-UL NR.1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă povestea uluitoare a plantelor carnivore de la Băile Olănești. (CITEȘTE ȘI: LE-A ÎNCHIS ÎNTR-O SERĂ ŞI LE HRĂNEŞTE CU… AM PĂTRUNS ÎN ”MATERNITATEA” DE PLANTE CARNIVORE)
Râpa Evantai, denumită şi Râpa Corbilor, este o rezervaţie naturală ce constă într-o formaţiune geologică atipică, mai exact o râpă făcută din rocă de tuf dacitic şi trovanţi, denumirea venind de la aspectul în formă de evantai.
Există și o legendă locală care se referă la Râpa Corbilor. Se spune că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în acest loc, nemţii ar fi ţinut o armă ultrasecretă, dar care n-a mai putut fi folosită pentru că au întârziat cu focoasele, trenul în care acestea erau transportate fiind sabotat de ruşi. (NU RATA: UN PROFESOR DIN OLT A RECREAT UN SAT NEOLITIC, UNIC ÎN EUROPA)
Se mai spune că, tot în zonă, ei ar mai fi lăsat şi nişte comori, aurul pe care-l luaseră de la mănăstiri şi boieri, precum şi o arhivă militară secretă, care şi în zilele noastre s-ar afla tot acolo.
În această rezervaţie, între Punctul “Evantai” şi Lacul Doamnei, creşte o plantă foarte rară, spectaculoasă, una dintre puținele plante carnivore din România, pe numele ei Roua Cerului sau “Drosera Rotundifolia”. (CITEȘTE ȘI: POVESTEA BLOCULUI BLESTEMAT CONSTRUIT PESTE UN VECHI CIMITIR DIN BAIA MARE)
“Mlaştina Moșoroasa este una dintre cele mai puţin cunoscute rezervaţii naturale din ţară, dar noi încercăm să o promovăm prin cât mai multe mijloace. Aici are loc un fenomen extrem de rar în România, unic prin ceea ce poate fi întâlnit într-un areal relativ restrâns.
«Roua cerului» este o plantă carnivoră pe care turiştii au şansa de a o putea vedea în propriul habitat. Deşi este o rezervaţie naturală declarată, Mlaştina Moșoroasa trebuie altfel gândită, pentru că accesul în zonă este unul anevoios şi extrem de periculos dacă nu eşti însoţit”, a mărturisit primarul stațiunii Olănești, Sorin Vasilache. (CITEȘTE AICI: DOAR ÎN ROMÂNIA SE POATE ÎNTÂMPLA AŞA CEVA! POVESTEA MIRACOLULUI IROSIT DE LA BABA NOVAC)
Mlaştina Moșoroasa se află la aproximativ cinci kilometri distanţă de staţiunea Olăneşti, la o altitudine de 700 de metri, la capătul cătunului Moșoroasa, de 20 de case, izolat, la graniţa cu comuna Vlădeşti. Accesul spre Mlaştina Moșoroasa se face şi din centrul comunei Vlădeşti, pe drumul care urcă până la Mănăstirea Lacul Frumos.
“În mijlocul unei păduri de fag se află un lac de aproximativ 200 de metri pătrați, înconjurat de sălcii. În mijlocul acestuia se află o insulă unde se ajunge foarte greu, riscul de a te scufunda în mlaştină fiind destul de mare.
În această zonă se află planta carnivoră Drosera, înaltă de 10 – 15 cm. Are flori de culoare albă, iar frunzele au pe suprafaţa lor numeroşi peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perişorii, numiţi şi tentacule, secretă substanţe lipicioase, care se adună sub forma unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine şi denumirea populară a plantei. (VEZI ȘI: O FOTOGRAFIE POSTATĂ PE FB I-A STÂRNIT ŞOCUL VIEŢII)
O insectă care se aşează pe o frunză a acestei plante se lipeşte de perii acestei plante, care se încolăcesc în jurul insectei şi secretă un suc lipicios care sufocă insecta”, povesteşte edilul Vasilache.
Planta carnivoră Drosera înfloreşte în perioada verii. Declarată în anul 2000 arie protejată de interes naţional, zona unde crește planta corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală de tip geologic) şi este situată în Subcarpaţii Getici, subdiviziunea Subcarpaţilor Vâlcii, în bazinul pârâului Sărata, pe versantul Nordic al dealului Făcăi, numit în acest loc “La Evantai”.
„Rezervaţia geomorfologică «Râpa Evantai» conservă o formaţiune impresionantă atipică, mai exact o râpă de 25 – 50 – 80 m înălţime cu altitudini între 440 m si 360 m, dezvoltată în depozite de tufuri dacitice albicioase, cu un microrelief spectaculos. Dimensiunile ansamblului sunt de 200 de metri lungime şi 150 de metri lăţime, rezervaţia fiind limitată pe toate laturile de păduri în fond forestier privat.
Alternanţa de muchii şi jgheaburi cu depozite deluviale se desfăşoară pe un povârniş accentuat, cu un unghi de peste 50 de grade, generate de procesele gravitaţionale şi erozionale ce au creat aspectul de evantai deschis. Faptul că toate converg la bază într-un talveg comun, îngust, urmat în aval de un sector de 50-100 m de chei, întăresc convingerea că denumirea «Evantai» nu este întâmplătoare. (VEZI AICI: POVESTEA MINUNII DINTRE BLOCURI)
Se constată în teren o stare de conservare bună, fiind totuşi necesare câteva lucrări privind semnalizarea perimetrului şi informaţii de interes public”, spun reprezentanţii Agenției Naționale pentru Arii Protejate.